Nu ştiu cum se numeşte acest sport, dar pe mine clipul de mai sus m-a cam impresionat Totul se petrece undeva în Elveţia, în 2007, iar viteza maximă depăşeşte 120 de km pe oră. Asta ar trebui să fie un fel de dream come true pentru bicicliştii care iarna sunt obligaţi să lase [...]
Pai stiu ca am disparut, si mi-e rusine. Si o sa fac tot posibilul sa apar la loc. Intre timp, a fost Paris, unde bicicletele sunt altfel si sunt peste tot, pe orice vreme si pe orice temperatura. Sa vorbim in imagini (apropo de Parisul lui Cosmin de acum “cativa” ani)…
[...]
Dacă ar fi să rezum în câteva cuvinte ce am înţeles eu că ar fi Grecia – după o vizită de câteva zile la Salonic – ar ieşi o enumerare cam ca asta: măslini, scutere, pisici, portocali cu portocale, cele mai bune placinte cu spanac, antene pe blocuri, trafic haotic.
[...]
(De pe WeHeartIt, via Mimo)
Acum câteva zile vorbeam cu niște prieteni și ne întrebam unde ajung bicicletele furate și brichetele pierdute. Pentru că dispar și parcă au dispărut de pe fața pământului printr-un fel de magie, și nu mai apar nicăieri, niciodată.
Până la urmă, experimentul celor de la Joe despre care v-ați dat cu părerea aici s-a întâmplat. A fost nevoie de doar 20 de baloane cu heliu, dar baloanele au fost dintre cele mai imense. Și așa am bifat și biciclistul zburător la București. Mai ceva decât cel ET-ist.
Via Mimo
În sfârșit, avem și așa ceva. Povestea e un pic mai veche, am tot așteptat un deznodământ, dar el n-a mai venit…
