Etapa a 20-a din Turul Franţei din acest an sfârşeşte pe miticul Mont Ventoux, “Gigantul din Provence”, cum îl ştiu de frică cicliştii profesionişti. E atât de înspăimântător, încât organizatorii se tem să-l includă an de an în circuit: un asemenea chin răbdat în fiecare lună iulie i-ar pune pe fugă până şi pe cei mai redutabili căţărători. Glumesc, organizatorii modifică complet de la an la an traseul cursei, din raţiuni de marketing, în primul rând. 10,6% înclinare de pantă pe anumite porţiuni ale ascensiunii spune însă destul despre iadul de pe Ventoux.
Roland Barthes, în celebra sa carte, “Mythologies” (1957), spune despre Mont Ventoux: “Physiquement le Ventoux est affreux : chauve, il est l’esprit même du sec ; son climat absolu [...] en fait un terrain damné, un lieu d’épreuves pour les héros [...] un Dieu du mal, auquel il faut sacrifier”.
Cele mai frumoase poze de pe Ventoux în Turul Franţei le face fără doar şi poate maestrul Graham Watson. Iar o panoramă în 360 de grade a vârfului o aveţi aici (via Velo News). Ce fotografiază Watson pe Mont Ventoux? “The subjects in my camera these days are the fast men at the front of the race, the winged angels for whom the mountain holds no fear at all—men like Marco Pantani, Lance Armstrong, Richard Virenque, and Iban Mayo”.
![[Post to Twitter]](http://www.portocalamecanica.ro/wp-content/plugins/tweet-this/icons/tt-twitter.png){kind=icon}
2 Comments
si Julian Barnes are niste pagini foarte frumoase despre M V in romanul “Turul Frantei” . intra putin si in istoria dopajului din ciclism. Din cate spune el, prima substanta folosita ca intaritor a fost alcoolul! apoi au tot aparut, deh.
Ma bucur tare ca au adus iar traseul aici, pentru ca de M Ventoux se leaga cea mai mare bucurie a mea legata de Turul Frantei; adica mega victoria lui Richard Virenque din 2002, parca.
@Dragos: Stiu Julian Barnes, evidemment
Eu o tin minte pe aia a regretatului Pantani din 2000, asupra lui Armstrong. Aia dupa care americanul a zis ca i-a oferit-o pe tava