Pegas Reloaded: Povestea #13

Era rosie, apoi a fost galbena, alba, albastra ….

Prima mea bicicleta a fost , culmea, tot un pegas. Cred ca era varianta pentru fete. Avea saua lunga, era rosie, apoi a fost galbena, alba, albastra si multe alte culori ce imi mai treceau prin cap.

Binenteles ca avea prinse de spite multe, multe stelute colorate, luate din bazarul de langa cimitir cu 10 000 de lei punga, care tot timpul cadeau si ma opream in drum sa le adun din urma bicicletei. Ei bine, tunata era, rosie ca focul era, proprietar care sa stie s-o foloseasca ii mai lipsea.

Sprijina bicicleta de gard, tu suie-te pe gard ca sa poti ajunge la sa, si acum da-i la pedale. Multe rochii, coate, spite au fost rupte pana am reusit, in cele din urma, sa imi pastrez echilibrul pe noul meu pegas. Acum, cand in sfarsit puteam spune ca mergeam pe bicicleta, lucrurile tot nu au fost atat de simple pe cat credeam. Ce-mi statea in cale pentru a ma bucura din plin de bicicleta mea? Totul. Am intrat in oameni, in masini, m-au alergat cainii, m-am ciocnit cu alti biciclisti si abia reuseam sa ne descurcam spitele incalcite, mi-am prins sireturile de pedalele bicicletei dupa care urma cazatura si multe alte peripetii avute cu Pegasul meu.

Am considerat ca trebuie sa renunt la el atunci cand ma loveam cu genunchii in piept din cauza ca eu crescusem, iar pegasul meu nu si ca sa arat ca ii sunt fidela, mi-am luat o pereche de role iar Pegasul l-am dat cuiva pe marimea lui care sa se bucure la fel cum m-am bucurat si eu cand l-am avut.

Elena

Be Sociable, Share!

•