foreskin press bridge bandra worli giant traffic jam snarl Studiu: britanicii petrec 84 de ore pe an blocaţi în trafic

 

Ştim că timpul devine din ce în ce mai puţin şi din ce în ce mai preţios pentru fiecare dintre noi. Avem în fiecare zi impresia că timpul se comprimă, că se evaporă, că nu ne mai ajunge. Dacă v-ar spune cineva că pierdeţi 8 zile într-un an stând blocaţi în trafic, aţi schimba ceva la mijlocul vostru de transport? Sau aţi da vina pe exterior şi aţi aştepta ca schimbarea să vină de acolo? 

Hai să vedem şi nişte date concrete.

Britanicii care se deplasează cu maşina pe trasee cu o durată medie de 30 de minute se pot aştepta să stea pe loc 84 de ore într-un an, potrivit unui studiu realizat de producătorul de sisteme de navigare TomTom, citat de bikebiz.com.

 

Potrivit studiului, realizat prin colectarea datelor anonime trimise de utilizatori, Moscova rămâne cel mai congestionat oraş important din Europa, dar şi din lume, cu un procent de congestie de 65% şi peak-uri de de 100% în traficul de dimineaţă (114%) şi seară (133%). Pe locul doi în topul european se clasează Instanbul – 57% rata medie de congestie, urmat de Varşovia – 44%, Palermo – 40%, Marseille – 40%, Roma – 36%, Paris – 36%, Stockholm, Bruxelles şi Lyon.

Londra este pe locul 14 în acest top, Berlin pe 15, Viena pe 16, Budapesta pe 17, Lisabona pe 37, iar Barcelona pe 44.

 

Copenhaga şi Amsterdam, oraşe recunoscute pentru cultura bicicletei, sunt pe locurile 34 şi 47 în topul oraşelor cu cele mai mari întârzieri în trafic. Imaginaţi-vă ce ar fi însemnat traficul pentru aceste oraşe fără cele 30-40% din totalul călătoriilor efectuate cu bicicleta.

Potrivit studiului, persoanele care se deplasează cu maşina personală în Marea britanie petrec 8 zile lucrătoare pe an stând pe loc, blocaţi în trafic. 

Şi: surpriză! CEO-ul TomTom, Harold Goddijn, spune: “Soluţiile tradiţionale pentru rezolvarea congestiilor, cum ar fi construirea de drumuri noi sau lărgirea celor existente nu se mai dovedesc a fi eficiente”.

Din păcate, studiul este realizat doar pe anumite oraşe din Europa, printre care nu se numără şi Bucureştiul. Şi nici Atena sau alte oraşe din Grecia care, zic eu, ar fi dat un pic peste cap acest top (versiunea integrală, aici).

 

Cu toate acestea, cred că putem ghici în ce direcţie ne îndreptăm, nu doar noi, ca naţie, ci noi, ca rasă umană. Preferăm să ne înconjurăm de nori de gaze de eşapament şi să stăm pe loc minute sau ore în şir, exersându-ne nervii, plămânii şi volumul claxonului, preferăm să dăm vina pe primar, pe „idioţii” din trafic de lângă noi, pe gropile din asfalt, pe ploaie, în loc să ne căutăm singuri soluţiile.

Normal că ar fi simplu să avem piste de biciclete încălzite. Normal că avem nevoie de condiţii sigure de deplasare cu bicicleta, dacă decidem să luam în considerare aceast metodă de deplasare. Normal că ar fi bine să avem o climă mai blândă. O vară mai puţin toridă şi o iarnă fără ger. Dar asta nu înseamnă că e mai bine să ne deplasăm în fiecare zi, uneori pe distanţe infime, cu o carcasă de fier în spate, care cântăreşte două tone şi scuipă monoxid de carbon, hidrocarburi, oxizi de azot, aldehide, funingine şi un şir de substanţe alergene.

Asta nu înseamnă că trebuie să ne complacem într-un stil de viaţă sedentar, fără legătură cu lumea exterioară, fără să respirăm aer decât prin filtrele de polen.

Eu zic că e un subiect de gândire. Cu cât ne gândim mai mult, cu atât devine mai greşit.